Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor - FIU RO
  • Acasa Întrebări frecvente

Obligațiile entităților raportoare

Obligațiile entităților raportoare

Sancțiuni internaționale

Sancțiuni internaționale

Combaterea finanțării terorismului

Combaterea finanțării terorismului

Tipologii

Tipologii

Achiziții

Achiziții

Carieră

Carieră

Întrebări frecvente

I. Întrebări privind depunerea declarației privind beneficiarul real

I.1. Întrebare:

Unde se depune declaraţia privind beneficiarul real ? Se depune la ONPCSB?

Răspuns:

NU, declaraţia privind beneficiarul real NU se depune la ONPCSB, ci aceasta se depune, conform prevederilor art. 19 alin.(5) din Legea nr. 129/2019, EXCLUSIV la:

- OFICIUL NAȚIONAL AL REGISTRULUI COMERȚULUI, pentru persoanele juridice care au obligația de înmatriculare în registrul comerțului;

- MINISTERUL JUSTIȚIEI, pentru asociații și fundații;

- AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ, în cazul fiduciilor sau construcțiilor juridice similare acestora.

PRECIZARE:

Potrivit dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 129/2019, organizarea si funcționarea registrelor centrale prevăzute la art. 19 alin. (5) se reglementează prin acte emise de autoritățile care le gestionează (ONRC, Ministerul Justiției, ANAF).

 

I.2. Întrebare:

Cine are obligația depunerii declaraţiei privind beneficiarul real ?

Răspuns:

Au obligația depunerii declaraţiei privind beneficiarul real:

- persoanele juridice supuse obligației de înregistrare în registrul comerțului;

- asociațiile și fundațiile înființate în baza O.G. nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, cu modificările și completările ulterioare;

- fiduciile și construcțiile juridice similare acestora.

 

 I.3. Întrebare:

Când depun declaraţia privind beneficiarul real persoanele juridice supuse obligaţiei de înregistrare în registrul comerţului?

Răspuns:

Persoanele juridice supuse obligaţiei de înregistrare în registrul comerţului depun declaraţia privind beneficiarul real:

  1. a) la înmatriculare;
  2. b) ori de câte ori intervine o modificare privind beneficiarul real sau datele de identificare ale beneficiarului real, situație în care declaraţia se depune în termen de 15 zile de la data la care a intervenit respectiva modificare.

PRECIZARE:

SUPLIMENTAR faţă de situațiile prevăzute la lit. a) și b), DOAR / EXCLUSIV persoanele juridice supuse obligaţiei de înregistrare în registrul comerţului CARE au în structura acţionariatului entităţi înmatriculate/înregistrate şi/sau care au sediul fiscal în JURISDICȚIILE PREVĂZUTE la art. 56 alin. 1 indice 3 din Legea nr. 129/2019 depun declaraţia privind beneficiarul real ANUAL (VEZI întrebarea numărul I.4. de mai jos !). 

 

I.4. Întrebare:

Cine are obligația de a depune ANUAL declaraţia privind beneficiarul real și care este termenul pentru depunerea acestei declarații anuale ?

Răspuns:

Potrivit modificărilor aduse Legii nr. 129/2019 prin Legea nr. 315/2021, obligația depunerii ANUAL a declaraţiei privind beneficiarul real (obligație SUPLIMENTARĂ faţă de obligaţia prevăzută la art. 56 alin.(1) din Legea nr. 129/2019) NU revine TUTUROR persoanelor juridice supuse obligaţiei de înregistrare în registrul comerţului, CI DOAR acelora care au în structura acţionariatului entităţi înmatriculate/înregistrate şi/sau care au sediul fiscal în URMĂTOARELE JURISDICȚII:

  1. a) jurisdicţii necooperante din punct de vedere fiscal şi/sau
  2. b) jurisdicţii cu grad înalt de risc de spălare a banilor şi/sau de finanţare a terorismului şi/sau
  3. c) jurisdicţii aflate sub monitorizarea organismelor internaţionale relevante, pentru risc de spălare a banilor/finanţare a terorismului.

Depunerea declaraţiei ANUALE privind beneficiarul real se face în termen de 15 zile de la aprobarea situaţiilor financiare anuale.

 

I.5. Întrebare:

Unde pot fi găsite informațiile cu privire la jurisdicţiile necooperante din punct de vedere fiscal, la jurisdicţiile cu grad înalt de risc de spălare a banilor şi/sau de finanţare a terorismului şi la jurisdicţiile aflate sub monitorizarea organismelor internaţionale relevante pentru risc de spălare a banilor/finanţare a terorismului ?

Răspuns:

Informațiile cu privire la cele trei categorii de jurisdicții pot fi consultate pe  site-ul Oficiului, la rubrica ”LINK-URI UTILE”.

 

I.6. Întrebare:

Regiile autonome, companiile şi societăţile naţionale şi societăţile deţinute integral sau majoritar de stat mai sunt EXCEPTATE de la obligația depunerii declaraţiei privind beneficiarul real la Oficiul Național al Registrului     Comerțului ?

Răspuns:

NU, regiile autonome, companiile şi societăţile naţionale, precum și societăţile deţinute integral sau majoritar de stat NU mai sunt EXCEPTATE de la obligația depunerii declaraţiei privind beneficiarul real la Oficiul Național al Registrului Comerțului (ca urmare a modificărilor aduse Legii nr. 129/2019 prin OUG nr. 123/2022).

Prin urmare, TOATE persoanele juridice supuse obligaţiei de înregistrare în registrul comerţului, FĂRĂ EXCEPȚIE, au respectiva obligație.  

 

I.7. Întrebare:

O societate înființată ANTERIOR intrării în vigoare a Legii nr. 129/2019 (iulie 2019) NU a depus NICIO DECLARAȚIE privind beneficiarul real, trebuie să depună vreo declarație ? 

Răspuns:

O societate înființată ANTERIOR intrării în vigoare a Legii nr. 129/2019 (iulie 2019) ARE OBLIGAȚIA de a depune o declaraţie privind beneficiarul real, pe care o ACTUALIZEAZĂ ori de câte ori intervine o MODIFICARE privind beneficiarul real sau datele de identificare ale beneficiarului real.

 

I.8. Întrebare:

O societate care a depus cel puţin o declaraţie privind beneficiarul real ULTERIOR datei de intrare în vigoare a Legii nr. 129/2019 (iulie 2019), trebuie să mai depună o ”NOUĂ” declarație ? 

Răspuns:

O societate care a depus cel puţin o declaraţie privind beneficiarul real ULTERIOR datei de intrare în vigoare a Legii nr. 129/2019 (iulie 2019), va depune o ”NOUĂ” declarație DOAR în situația în care intervine o MODIFICARE privind beneficiarul real sau datele de identificare ale beneficiarului real (și cu CONDIȚIA să NU se regăsească în categoria persoanelor juridice prevăzute la art. 56 alin. 1 indice 3 din această lege. În situația în care se regăsește în categoria antemenționată, va depune ȘI ANUAL declaraţia privind beneficiarul real - VEZI întrebarea numărul I.4. de mai sus ! ).

 

I.9. Întrebare:

Pentru asociații și fundații există vreo EXCEPȚIE legală explicită de la obligația depunerii declaraţiei privind beneficiarul real ?

Răspuns:

Sunt EXCEPTATE de la obligaţia depunerii declaraţiei privind beneficiarul real, potrivit art. 34 indice 4 alin. 1 indice 1 din OG nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, cu modificările și completările ulterioare:

  1. a) asociaţiile sau fundaţiile constituite/conduse DOAR de persoane fizice, atunci când singurii beneficiari reali sunt cei prevăzuţi în statut (în acest caz, în lipsa depunerii declaraţiei privind beneficiarul real, Ministerul Justiţiei este obligat să completeze din oficiu Registrul beneficiarilor reali pe baza documentelor care însoţesc cererea de înscriere a modificării care implică şi schimbarea beneficiarilor reali);
  2. b) asociaţiile de dezvoltare intercomunitară, astfel cum sunt definite de OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ, precum şi structurile federative formate de acestea.

 

I.10. Întrebare:

Asociațiile de proprietari au obligația depunerii declaraţiei privind beneficiarul real ?

Răspuns:

Asociațiile de proprietari sunt reglementate de  Legea nr. 196/2018 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari şi administrarea condominiilor și NU au obligația de declarare a beneficiarului real prevăzută de O.G. nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, cu modificările și completările ulterioare.

 

I.11. Întrebare:

Cine sunt, în opinia ONPCSB, beneficiarii reali ai unei societăți, având în vedere următoarea situație: ... (se prezintă, foarte detaliat – de către persoana care formulează întrebarea - situații mai mult sau mai puțin complicate referitoare la asociații sau acționarii unei societăți) ?

Răspuns:

Potrivit dispozițiilor art. 56 alin.(4) din Legea nr. 129/2019, ”Declaraţia pe propria răspundere a reprezentantului legal al persoanei juridice cuprinde datele de identificare ale beneficiarilor reali, respectiv numele, prenumele, data şi locul naşterii, codul numeric personal, seria şi numărul actului de identitate, cetăţenia, domiciliul sau reşedinţa, precum şi modalităţile în care se exercită controlul asupra persoanei juridice” (sublinierea noastră).

Față de textul normativ redat anterior, se poate constata că este atributul reprezentantului legal al persoanei juridice căreia îi incumbă obligația de declarare (pe proprie răspundere) a beneficiarilor reali de a stabili acești beneficiari (acesta cunoscând în concret situația juridică a respectivei persoane juridice), având în vedere atât dispozițiile art. 4 alin.(2) lit. a) din Legea nr. 129/2019, cât și definiția generală prevăzută la art. 4 alin.(1).

În contextul celor expuse anterior, precizăm faptul că, pentru a veni în sprijinul entităților cărora le incumbă obligația de identificare a beneficiarilor reali, ONPCSB a publicat pe site-ul său, www.onpcsb.ro (la rubrica ”Ghiduri, programe instruire” – subrubrica ”Ghiduri, manuale”), ”Ghidul de identificare a beneficiarilor reali”, care conține informații generale, prevederi legale, precum și modalități concrete și practice, aplicate, de identificare a beneficiarilor reali, ghid care se constituie într-un instrument orientativ și util pentru entitățile raportoare în îndeplinirea obligației de identificare atât a beneficiarilor reali proprii, cât și a beneficiarilor reali ai clienților lor, în procesul mai amplu de cunoaștere a clientelei.

 

II. Întrebări privind calitatea de entități raportoare și desemnarea unei persoane

II.1. Întrebare:

Care sunt entităţile raportoare ce intră sub incidența Legii nr. 129/2019 ?

Răspuns:

Intră sub incidenta Legii nr. 129/2019 următoarele entităţi raportoare, conform prevederilor art. 5 alin.(1) din actul normativ antemenţionat:

  1. a) instituţiile de credit persoane juridice române şi sucursalele instituţiilor de credit persoane juridice străine;
  2. b) instituţiile financiare persoane juridice române şi sucursalele instituţiilor financiare persoane juridice străine;
  3. c) administratorii de fonduri de pensii facultative şi/sau ocupaţionale, în nume propriu şi pentru fondurile de pensii facultative şi/sau fondurile de pensii ocupaţionale pe care le administrează, cu excepţia caselor de pensii ocupaţionale profesionale;
  4. d) furnizorii de servicii de jocuri de noroc;
  5. e) auditorii, experţii contabili şi contabilii autorizaţi, evaluatorii autorizaţi, consultanţii fiscali, persoanele care acordă consultanţă financiară, de afaceri sau contabilă, alte persoane care se angajează să furnizeze, direct sau prin intermediul altor persoane cu care persoana respectivă este afiliată, ajutor material, asistenţă sau consiliere cu privire la aspectele fiscale, financiare, ca activitate economică sau profesională principală;
  6. f) notarii publici, avocaţii, executorii judecătoreşti şi alte persoane care exercită profesii juridice liberale, în cazul în care acordă asistenţă pentru întocmirea sau perfectarea de operaţiuni pentru clienţii lor privind cumpărarea ori vânzarea de bunuri imobile, acţiuni sau părţi sociale ori elemente ale fondului de comerţ, administrarea instrumentelor financiare, valorilor mobiliare sau a altor bunuri ale clienţilor, operaţiuni sau tranzacţii care implică o sumă de bani sau un transfer de proprietate, constituirea sau administrarea de conturi bancare, de economii ori de instrumente financiare, organizarea procesului de subscriere a aporturilor necesare constituirii, funcţionării sau administrării unei societăţi; constituirea, administrarea ori conducerea unor astfel de societăţi, organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare sau a altor structuri similare, precum şi în cazul în care participă în numele sau pentru clienţii lor în orice operaţiune cu caracter financiar ori vizând bunuri imobile; crearea, funcţionarea sau administrarea de fiducii, societăţi, fundaţii sau structuri similare;
  7. g) furnizorii de servicii pentru societăţi sau fiducii, alţii decât cei prevăzuţi la lit. e) şi f) (astfel cum sunt definiți la art. 2 lit. l din Legea nr. 129/2019);

g1) furnizorii de servicii de schimb între monede virtuale şi monede fiduciare;

g2) furnizorii de portofele digitale;

  1. h) agenţii şi dezvoltatorii imobiliari, inclusiv atunci când acţionează în calitate de intermediari în închirierea de bunuri imobile, dar numai în ceea ce priveşte tranzacţiile pentru care valoarea chiriei lunare reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro sau mai mult;
  2. i) alte persoane care, în calitate de profesionişti, comercializează bunuri, numai în măsura în care efectuează tranzacţii în numerar a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro, indiferent dacă tranzacţia se execută printr-o singură operaţiune sau prin mai multe operaţiuni care au o legătură între ele;
  3. j) persoanele care comercializează opere de artă sau care acţionează ca intermediari în comerţul de opere de artă, inclusiv atunci când această activitate este desfăşurată de galerii de artă şi case de licitaţii, în cazul în care valoarea tranzacţiei sau a unei serii de tranzacţii legate între ele reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro sau mai mult;
  4. k) persoanele care depozitează sau comercializează opere de artă sau care acţionează ca intermediari în comerţul cu opere de artă, atunci când această activitate este desfăşurată în zone libere, în cazul în care valoarea tranzacţiei sau a unei serii de tranzacţii legate între ele reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro sau mai mult.

 

II.2. Întrebare:

Cine are obligația de a desemna una sau mai multe persoane cu responsabilităţi în aplicarea Legii nr. 129/2019 ?

Răspuns:

Obligația de a desemna una sau mai multe persoane cu responsabilităţi în aplicarea Legii nr. 129/2019 o au DOAR entitățile raportoare (și NU TOATE societățile !), cu EXCEPȚIA  persoanelor fizice şi persoanelor fizice autorizate ce au calitatea de entitate raportoare (astfel cum se prevede la art. 23 alin.(1) și (4) din respectiva lege).

 

II.3. Întrebare:

Cum îndeplinesc entitățile raportoare obligaţia de desemnare a persoanei cu responsabilităţi în aplicarea Legii nr. 129/2019 ?

Răspuns:

Obligaţia de desemnare a unei persoane cu responsabilităţi in aplicarea Legii nr. 129/2019 se îndeplineşte de către entitățile raportoare prin întocmirea unui document, cu precizarea naturii si limitelor responsabilităţilor încredinţate, cu aprobarea conducerii respectivei entităţi. Documentul întocmit in acest sens SE PĂSTREAZĂ LA SEDIUL entităţii raportoare și NU se transmite către ONPCSB.

 

II.4. Întrebare:

Obligația de desemnare a unei persoane cu responsabilități în aplicarea Legii nr. 129/2019 trebuie îndeplinită de către entităţile menționate la art. 5 alin.(1) lit. e) din legea antemenționată ȘI pentru clienții proprii (care au calitatea de  entități raportoare) ?

Răspuns:

Obligația de desemnare a unei persoane cu responsabilități în aplicarea Legii nr. 129/2019 trebuie îndeplinită de ÎNSUȘI CLIENTUL căruia îi revine respectiva obligație (bineînțeles în situația în care acesta are calitatea de entitate raportoare), ȘI NU de către auditorul, expertul contabil, contabilul autorizat, evaluatorul autorizat, consultantul fiscal sau persoana care acordă consultanţă financiară, de afaceri sau contabilă.

 

II.5. Întrebare:

Cum se aplică excepţia prevăzută la art. 23 alin. (4) din Legea nr. 129/2019 (persoanele fizice si persoanele fizice autorizate care au calitatea de entitate raportoare sunt exceptate de la obligaţia desemnării unei persoane cu responsabilități în aplicarea legii) ?

Răspuns:

Persoanele fizice si persoanele fizice autorizate, care au calitatea de entităţi raportoare, NU au obligaţia desemnării unei persoane cu responsabilități în aplicarea Legii nr. 129/2019, DAR au TOATE CELELALTE obligaţii prevăzute în respectiva lege.

 

II.6. Întrebare:

Persoana desemnată cu responsabilităţi în aplicarea Legii nr. 129/2019 poate fi orice persoană ?

Răspuns:

Având în vedere dispozițiile art. 23 alin.(1) și (3) din Legea nr. 129/2019, precum și cele ale art. 5 alin.(4) lit. b) din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 129/2019, pentru entităţile raportoare supravegheate şi controlate de Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, aprobate prin Ordinul președintelui ONPCSB nr. 37/2021, potrivit cărora persoanele menționate la art. 23 alin.(1) din Legea nr. 129/2019 se desemnează ”în urma unei testări care să confirme că sunt potrivite şi competente pentru a îndeplini atribuţiile respective, testare ce va fi reluată ori de câte ori se modifică Legea sau legislaţia secundară din domeniul de referinţă”, apreciem că persoana desemnată trebuie să cunoască legislația în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului, precum și activitatea entităţii care a desemnat-o și să aibă acces direct și în timp util la documentele acesteia, astfel încât să îndeplinească în mod corespunzător şi în termenele legale responsabilităţile stabilite în aplicarea legii precizate anterior.

 

III. Întrebări privind obligațiile de raportare către ONPCSB și obținerea contului de raportor (on-line) în SETD

III.1. Întrebare:

Care sunt obligațiile de raportare ale entităţilor raportoare, conform Legii nr. 129/2019 ?

Răspuns:

  1. Raportarea tranzacţiilor suspecte - prevăzute la art. 6.
  2. Raportarea tranzacţiilor care NU prezintă indicatori de suspiciune - prevăzute art. 7, respectiv:
  3. a) raportarea tranzacţiilor cu sume ÎN NUMERAR, în lei sau în valută, a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro, inclusiv operaţiunile care au o legătură intre ele;
  4. b) raportarea transferurilor externe în şi din conturi, în lei sau în valută, a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro, inclusiv operaţiunile care au o legătură intre ele, realizată EXCLUSIV de către instituţiile de credit şi instituţiile financiare;
  5. c) raportarea transferurilor de fonduri a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 2.000 euro, realizată EXCLUSIV de către entitățile prin intermediul cărora se realizează activitatea de remitere de bani.

 

PRECIZARE:

Raportarea tranzacțiilor cu sume în numerar, în lei sau în valută, a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro, nu exclude și raportarea acestora ca tranzacții suspecte, dacă există indicatori de suspiciune, conform art. 6 din lege.

 

III.2. Întrebare:

În situaţia în care tranzacțiile în numerar a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro sunt derulate prin intermediul unei instituţii de credit sau financiare, se mai impune raportarea respectivelor tranzacții și de către clientul instituţiei de credit sau financiare ?

Răspuns:

În situaţia în care tranzacțiile în numerar a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro sunt derulate prin intermediul unei instituţii de credit sau financiare, obligaţia de raportare revine EXCLUSIV acesteia (NU și clientului instituţiei de credit sau financiare - astfel cum se prevede la art. 7 alin.(2) din Legea nr. 129/2019).

 

III.3. Întrebare:

Care este termenul pentru transmiterea către Oficiu a rapoartelor care NU prezintă indicatori de suspiciune, prevăzute la art. 7 alin. (1), (3) şi (5) din Legea nr. 129/2019 ?

Răspuns:

Rapoartele pentru tranzacţiile care NU prezintă indicatori de suspiciune, prevăzute la art. 7 alin. (1), (3) şi (5) din Legea nr. 129/2019, se transmit Oficiului în cel mult 3 zile lucrătoare de la momentul efectuării tranzacţiilor.

 

III.4. Întrebare:

Cum transmit entităţile raportoare rapoartele prevăzute la art. 6 şi art. 7 din Legea nr. 129/2019 ?

Răspuns:

Entităţile raportoare au obligaţia de a transmite Oficiului rapoartele prevăzute la art. 6 şi art. 7 din Legea nr. 129/2019 NUMAI ÎN FORMAT ELECTRONIC, prin canalele puse la dispoziţie de către acesta, în FORMA ŞI CONŢINUTUL stabilite prin Ordinul președintelui ONPCSB nr. 14/2021 pentru aprobarea formei şi conţinutului rapoartelor prevăzute la art. 6 şi 7 din Legea nr. 129/2019 şi a metodologiei de transmitere a acestora” (formatele rapoartelor și instrucțiunile de completare ale acestora se regăsesc pe site-ul instituției, la rubrica ”Raportare on-line” - subrubrica ”Formate”).

 

PRECIZARE:

Pentru a transmite rapoartele ÎN FORMAT ELECTRONIC, entităţile raportoare TREBUIE SĂ OBȚINĂ UN CONT în Sistemul Electronic de Transmisie Date (SETD) (cont de raportor sau cont de raportor on-line), sens în care vor urma etapele precizate pe site-ul instituției, la rubrica ”Raportare on-line” - subrubrica ”Raportare on-line”, precum și în Ordinul președintelui ONPCSB nr. 47/2021 pentru aprobarea Regulamentului privind înregistrarea entităţii raportoare în evidenţele ONPCSB, ordin care poate fi vizualizat la rubrica ”Legislație” - subrubrica ”Alte acte normative importante în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului”.

 

III.5. Întrebare:

Obligaţia de raportare către Oficiu a tranzacţiilor în numerar a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro, efectuate de către clienții entităţilor menționate la art. 5 alin.(1) lit. e) din Legea nr. 129/2019, revine acestor entități sau clienților lor (bineînțeles în situația în care aceștia din urmă sunt entități raportoare) ?

Răspuns:

Raportarea către Oficiu a tranzacţiilor în numerar a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro, efectuate de către clienții entităţilor menționate la art. 5 alin.(1) lit. e) din Legea nr. 129/2019, revine CLIENȚILOR ÎNȘIȘI (bineînțeles în situația în care aceștia sunt entități raportoare) și NU auditorilor, experţilor contabili, contabililor autorizaţi, evaluatorilor autorizaţi, consultanţilor fiscali sau persoanelor care acordă consultanţă financiară, de afaceri sau contabilă.

 

PRECIZARE:

În situația în care, din verificările realizate cu privire la activitățile clienților proprii, rezultă indicatori de suspiciune conform art. 6 din lege, entităţile menționate la art. 5 alin.(1) lit. e) din Legea nr. 129/2019 au obligația transmiterii unui raport de tranzacții suspecte.

 

IV. Întrebări privind normele interne ale entităților raportoare

IV.1. Întrebare:

Cine efectuează auditul prevăzut la art. 24 alin.(2) din Legea nr. 129/2019 ? E obligatoriu ca acest audit să fie efectuat de către auditorii financiari sau poate fi efectuat și de alte persoane ?   

Răspuns:

Funcția de audit în scopul testării politicilor, normelor interne, mecanismelor şi procedurilor de administrare a riscurilor de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului (prevăzută la art. 24 alin.(2) din Legea nr. 129/2019) se realizează de către un profesionist care are cunoștințe temeinice în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului și care este din afara entității raportoare auditate (”independent” față de această entitate).